Cincizeci de ani de politeţe

În ziua celebrării nunţii de aur, în timp ce îşi lua micul dejun împreună cu soţul ei, soţia se gândeşte: „Timp de 50 de ani m-am gândit numai la el şi zi de zi la micul dejun i-am oprit lui partea crocantă de deasupra chiflei. Astăzi vreau să mă bucur eu de acest deliciu!”

Aşadar, femeia a uns partea crocantă a chiflei şi i-a dat soţului cealaltă parte.

Când a văzut soţul gestul soţiei lui, i-a sărutat mână şi cu mare bucurie i-a spus: „Draga mea îţi mulţumesc din suflet pentru amabilitatea ta. Timp de 50 de ani nu am mâncat această parte a chiflei, deşi îmi place foarte mult! Nu ţi-am spus niciodată asta pentru că m-am gândit că tu meriţi să o mănânci pentru că îţi place ţie!”

(după N. Peseschkian)

Sursa: http://www.psihohipnoterapie.ro

Teoria fără practică este nefolositoare. Practica fără teorie este oarbă.

 

   Odată, un tânăr profesor făcea o călătorie pe mare. Era un om foarte educat, cu multe titluri după numele său, dar avea puţină experienţă de viaţă. În echipajul corabiei pe care călătorea, exista un bătrân marinar analfabet. În fiecare seară, marinarul obişnuia să meargă în cabina tânărului profesor, să-l asculte cum vorbeşte despre diverse subiecte. Era foarte impresionat de ştiinţă tânărului. Într-o seară, pe când marinarul se pregătea să plece din cabină, după mai multe ore de conversaţie, profesorul îl întreabă:
 - Bătrâne, ai studiat geologia?
 - Ce-i asta, domnule?
 - Ştiinţa pământului.
 - Nu, domnule, n-am fost la nicio şcoală, la nici un colegiu. N-am studiat nimic, niciodată.
 - Bătrâne, ţi-ai pierdut un sfert din viaţă.
   Cu o faţa lungă, bătrânul marinar ieşi: ,,Dacă o persoană aşa de învăţată spune asta, trebuie să fie adevărat", se gândi el. ,,Mi-am pierdut un sfert din viaţă !" În seara următoare, iarăşi, pe când marinarul se pregătea să iasă din cabină, profesorul îl întreabă:
 - Bătrâne, ai studiat oceanografia?
 - Ce-i asta, domnule?
 - Ştiinţa mării.
 - Nu, domnule, n-am studiat nimic, niciodată.
 - Bătrâne, ţi-ai pierdut jumătate din viaţă.
   Cu o față şi mai lungă, marinarul plecă : ,,Mi-am pierdut jumătate din viaţă; aşa spune acest învăţat.
În seara următoare, tânărul profesor îl chestionează din nou pe bătrânul marinar:
 - Bătrâne, ai studiat meteorologia?
 - Ce-i asta, domnule? N-am auzit niciodată de ea.
 - Ei bine, ştiinţa vântului, a ploii, a vremii.
 - Nu, domnule. Aşa cum v-am mai spus, n-am fost la nicio şcoală. N-am studiat nimic, niciodată.
 - N-ai studiat ştiinţa pământului pe care trăieşti; n-ai studiat ştiinţa mării pe care îţi câştigi traiul, n-ai studiat ştiinţa vremii pe care o înfrunţi în fiecare zi? Bătrâne, ţi-ai pierdut trei pătrimi din viaţă.        Bătrânul marinar s-a simţit foarte nefericit ,,Acest învăţat spune că mi-am pierdut trei pătrimi din viaţă! Într-adevăr, înseamnă că mi-am pierdut trei pătrimi din viaţă".
    Ziua următoare fu rândul bătrânului marinar. El veni alergând la cabina tânărului şi strigă:
 - Domnule profesor, aţi studiat înotologia?
 - Înotologia? Ce vrei să spui?
 - Ştiţi să înotaţi domnule?
 - Nu, nu ştiu să înot.
 - Domnule profesor, v-aţi pierdut toată viaţa! Corabia s-a lovit de o stânca şi se scufunda. Cei care ştiu să înoate pot ajunge la ţărmul apropiat, dar cei care nu ştiu să înoate se vor îneca. Îmi pare aşa de rău, domnule profesor; într-adevăr, v-aţi pierdut viaţa.

Poţi studia toate ,,ologiile" din lume, dar dacă nu înveți înotologia, toate studiile tale sunt inutile. Poţi citi şi scrie cărţi despre înot , poţi dezbate aspectele lui teoretice subtile, dar cum o să te ajute asta, dacă refuzi să intri tu însuti în apă? Trebuie să înveţi să înoţi.

Sursa: William Hart ARTA DE A TRAI