Un maestru Zen stătea pe malul unui râu şi medita. În apropiere, un om bogat, cu stare, se plimba pe malul râului. Din neatenţie, bogătaşul s-a împiedicat de o piatră şi a căzut în râu. Neştiind să înoate, a fost repede înghiţit de ape. Un pescar care se afla în preajmă a văzut ce s-a întâmplat şi a sărit imediat în ajutorul omului, reuşind să-l scoată la suprafaţă. Au ajuns cu bine pe mal şi după ce şi-a revenit din sperietură, bogătaşul a scos un bănuţ de aramă şi i l-a dat pescarului, drept mulţumire pentru că l-a salvat. Văzând acest lucru, mulţimea care între timp se adunase pe malul râului a început să protesteze vehement la adresa bogătaşului, pentru că îl răsplătise pe inimosul şi curajosul pescar doar cu un bănuţ de aramă. În acest moment, maestrul s-a oprit din meditaţie, şi întorcându-se spre mulţime a zis:
-Nu trebuie să fiţi supăraţi pe el , deoarece el este singurul în măsură să aprecieze cât valorează viaţa lui.
Sursa:
http://lataifascuradu.wordpress.com
